There is probably a God

Azi am vazut pe un autobuz si reactia Asociatiei Crestinilor la campania ateistilor de care va vorbeam intr-un post anterior: "Most probably there is a God. So stop worrying, joing the Christian Party and enjoy life".

Se pare asadar ca in lumea propagandei de orice fel, aceeasi formula se potriveste unor puncte de vedere antagonice. Ceea ce ma surpinde pe mine insa este vulgarizarea ideii de Dumnezeu: reclame pe autobuze!!

Scrierile pe pereti ale crestinilor din epoca imperiului roman au ceva romantic in, insa in epoca advertisingului agresiv, strategia asta are ceva fetid.

De asemenea, am citit undeva pe Internet ca romanii sunt printre cei mai credinciosi europeni si asta nu ma mai suprinde. Candva credeam ca toti oamenii cred in Dumnezeu. Acum mi-e si frica sa ma lansez in polemici pe teme religioase intrucat crestinii (spre deosebire de musulmani si alte religii care cred cu ardoare in "Dumnezeul" lor) de aici sunt cel putin ateisti, daca nu anti-religiosi.

Multi dintre cunoscutii mei nici macar nu au fost botezati... Ultimul botez la care am asistat si unde am fost desemnata sa asist nasa cu dezbracarea/imbracarea copilului mi-a adus lacrimi in ochi... Nu pot explica emotia pe care poti s-o simti cand vezi un copil pur "pre-spalat" de pacate (daca pot numi asa ceremonia) si simbolistica pe care slujba o contine. Multi cu care ma contrazic dau vina pe preoti si pe biserica (in special cea catolica), dar cine spune ca in asta trebuie sa credem. Cine spune ca nu avem dreptul fiecare dintre noi sa ne definim propria relatie cu Dumnezeu si sa-l percepem asa cum ne sta in putere inainte de a ne hazarda sa-i negam existenta.

Intr-un final, e ca orice altceva in viata. Te nasti bogat sau sarac, sanatos sau bolnav, cu Dumnezeu sau fara Dumnezeu. Conditionarea e cheia si atunci putem oare sa-i condamnam pe cei care nu cred fiindca nu au fost educati sa creada sau doar fiindca noi am fost norocosi sa ne nastem intr-o tara unde parintii ne-au invatat sa mergem la biserica, sa ne facem crucem si sa ne rugam seara avem dreptul sa-i judecam pe cei carora parintii le-au spus "There is probably no God"... Nu stiu... Cine sunt eu sa spun?... Eu stiu ca aleg sa cred ca "Most probably there is a God", doar ca nu o scriu pe pereti si cu atat mai putin pe autobuze... O port in mine...