Tuesday 24 February 2009

Cateva conlcuzii bune pe care sper sa le iau in considerare...

Constientizez deodata ce inseamna prietenii adevarati. Nu ca n-as fi stiut si inainte, dar de la o vreme m-am obisnuit atat de tare sa am conversatii stupide cu oameni mai mult sau mai putini straini la un pahar de vin rosu sau sa imi inchipui cca traiesc o viata reala, cand de fapt plutesc intr-o bula imaginara gata oricand sa se sparga.

Ma incapatanez sa cred ca viata mi se va schimba miraculos printr-o interventie providentiala si e nevoie de prieteni adevarati sa ma scuture un pic si sa-mi atraga atentia (de fapt sa-mi reaminteasca ceva ce pare ca am uitat de mult) ca tine numai de mine sa schimb lucrurile si de nimeni altcineva.

Mi-am mai dat seama ca lamentarile la nesfarsit pe aceeasi tema plictisesc pana si pe cel mai binevoitor "ascultator" si m-am decis oarecum sa incetez sa ma mai plang. Prin faptul ca ma plang de diverse aspecte din viata mea nu fac altceva decat sa-mi proiectez propria imagine negativa in ochii celorlalti si vrand-nevrand suport consecintele prelungirii agoniei pe care eu insami am creat-o.

Regret faptul ca anul trecut eram atat de pozitiva si plina de elan, iar de cand a inceput noul an am o stare insuportabila pana si pentru mine. Ma surprinde ca trec prin ea. Reusisem sa stapanesc destul de bine arta gandirii pozitive inainte sa pic in acest oceam de melancolie si nemultumire de sine...

Alina mi-a dat o sugestie buna si cred ca o voi pune in aplicare. Vreau sa fac un experiment: sa scriu in fiecare zi lucrurile de care sunt multumita ca le-am infaptuit precum si pe cele de care nu sunt tocmai mandra si sa imi fac o balanta la sfarsitul unei luni. Poate lucrul acesta ma va ajuta sa fac mai multe lucruri care imi aduc satisfactie decat viceversa si cine stie, poate lamentarile mele vor lua in sfarsit sfarsit!

Incep cu ziua de azi: am fost la ora de yoga si mi-a placut foarte mult. Am fost felicitata de profesoara pentru o pozitie pe care am reusit-o foarte bine. Nu e mare lucru, dar e un inceput.

Am decis sa citesc mai mult. Stiu ca lectura e esentiala in viata mea si de cate ori nu citesc ma simt saraca si pustie, insa vreau sa citesc si mai mult, sa ma scufund in lectura ca intr-o baie binefacatoare sa-mi oblojesc toate ranile spirituale.

No comments:

Post a Comment